Vreau și basta!!
1 iunie 2011
Cu Google găsești toate aproape așa că nu mă-ntind a vă prezenta modul de preparare a clătitelor cu urdă dulce și mărar. Este început de iunie, să zâmbim, când trecem pragul spre bucătărie pentru a așeza clătitele-n farfurie, să ne amintim clipele când eram pici cum săream peste prag ca niște iepurași râzând cu toată ființa chiar de trăgeam o trântă. Să vrem veselia lasând-o a ne lumina fețele, să trântim peste clătite chiar dacă nu scrie-n rețete: căpșuni, smântână ca mine, curmale și chiar boabe de piper să experimentăm ca-n copilărie! Ne-am maturizat mult prea repede mulți dintre noi, nemafiind în ritm cu natura. Să-ncercăm a fi ca și copiii câte puțin în fiecare zi de acum-ncolo. Amintiți-vă intensitatea gusturilor, sunetelor, culorilor din copilărie! Este Ziua Copilului! LA MULȚI ANI DRAGILOR!
Copilul îl aveți în voi, așa să știți, regăsiți puntea către el! Așa! Ia c-am sărit pragul a doua oară cu farfuria-n mână… o clătită a-mbrățișat parchetul, râsului i-am dat liber să hohotească iar fizicului imprimat-am câteva mișcări de dans pe aceste beat-uri:
Like this:
65 comentarii
leave one →
muahhhhhhhhhhhhh! altceva…no comment!
Țțțuc și io Carmen! :-*
ce pofta mi-ai facut …hmmmm
))
acum vin la tine la usa sa-mi dai o clatita
mama mea face pe lespede, au alt gust, cand o sa merg acasa sigur imi face si mie si at o sa mananc clatite cu gandul la tine
Vino! Te aștept, mai am clătite! >:D<
Daaa, am păpat și pe lespede, sunt extraordinare!
mie imi plac clatitele f mult dar evit sa fac pt ca nu-mi place ca miroase toata casa si la fel si eu
)) asa ca prefer sa pap oriunde 
Vino! >:D<
la multi ani si tie! ce habauca-s azi
de la pofte mi se trage
Mulțuuu’ :-*
Hey tocmai acuma am preparat niste clatite de-ti lasa gura apa. Hai la masa…
Viu dară! Să nu le mânci tăte până viu!
Ha ha ha ha ha! Ne, ne, pana ma uit la poza pregatesti altele!
super articolul, mi-ai facut o pofta de clatite!!!
Felicitari pt Turicica :* cu sarbatoarea de astazi!!!
Mulțuuu’ Victoricuțo! :-*
M-ai omorat! Definitiv!
He he he he he. Eu era să crăp în timpul pregătirii, mări fost-au-n gura mea pân-am terminat.
Si pe mine ma cuprinde nostalgia,imi doresc sa mai fiu copil,am renuntat foarte greu la copilarie,de aceea si azi mai evadez uneori si primesc reprosuri.Clatitele copilariei? pai nu exista asa bunatati,acum am invatat de la bucataru maniacu o reteta de clatite pe care le fac mereu,Cred ca am sa trec pe la tine sa gust de la tine si sa povestim despre copilariile noastre.Sper ca nu le-ai mancat pe toate.
Ia, să sari cu rețtea lui maniacu! Da, chiar să treci să depănăm amintirile copilăriei!
Aaaa, mai am 4 clătituțe.
Vreau clatiteeeeeeeeeeeee! Ma NApocele….. da pofta imi mai faci cu articolele tale!!! E superb articolasul….
Noo, ia să-i faci lu’ Drăgoșelu’ clătituțe cu urdă apoi-mplântă un material pe blogul vostru!
Da, trebuie sa fim ca ei. Plus , cu emotiile si fericirea lor ce o radiaza zilnic necontenit.
faina piesa …. like it
Succes!!
Obligatoriu trebuie să fim (ca) și ei.
Mulțumesc frumos fancymiss :-*
Daca-ti place piesa, poti s-o descarci de pe sagetuta neagra din dreapta player-ului (e-n format audio).
Foarte bun articol
Si clatitele sunt foarte gustoase 
Sa nu uitam sa ne simtim copii in fiece zi!
Sunt-ntrdevăr gustoase, te asigur!
Absolut!
hehe cam ne povestesti destul de mult de mâncăruri si delicatese….azi maine o sa ne crape burta ca si asa avem una dupa posibilitati
)
Ha ha ha ha ha, apăi sperăm să nu bubuie.
Si eu sunt o victima….categoric!
Ha ha ha ha, când e grav anunță-mă, vin să te resuscitez!
Napocel, original ca întotdeauna, chiar mi-am adus aminte de lipii, le făceam bunica pe lespede…cu urdă de la ţară, ioi tulai Domne, minunate mai erau…!
Bravo!!!…mere şi nişte socată pă lângă lipiuţe?
E super pe lespede! Merga dară socata, io-n schimb lapte am beut ieri la ele.
oi face şi io nişte clătite, că socată am făcut, urdă n-am da am ricotta şi am şi mărar în gredinuţă, oi face şi ţ-oi trimite şi ţie o poză sau linku de la blog,ok?
Da! Abia astept Anca!
Niciodata nu am mincat urda….Vad ca devin tot mai multe motivele de veni la Cluj:))
Chiar îți sugerez insistent să papi! E bestial!
Te aștept la Cluuj! >:D<
mmmmm clatite cu urda ! … nu am mancat niciodata dar imi imaginez ce bune treuie sa fie !
La multi ani, dragi copii !
Ia pune-o la treabă pe Marianuca! Azi când ieși de la munci, ață-n piață: mărar, urdă!
provocatoare imagine
He he he o imagine criminală!
Cele din imagine, toate le-am ascuns la-ntuneric cât ai clipi. 
vreau si eu clatite!! Te-astept numaidecat! SA nu faci care cumva sa nu vii cu vreo 3 numai bune de papat
( se supara pe tine asta mica ;D )
Te pup!
Daaa! Vă aduc dublu! :-* Orry! Ce mă bucur că te revăd! :-* Să-ți trăiască micuța sănătoasă, îndestulată, curtată! Vă pup pe amândouă cu drag, felicitări! :-* :-* Și bineînțeles-mbrățișare tare mândrului tătic! >:D<
Foarte frumos Motto ai ales, impresionant!
Napocel, ca ma fac eu cu slabitul pentru plaja, ca vine vremea de mers in concedii si…cu bunatatile pe care le prezinti, voi fi obligata sa le fac si eu alor mei clatitele verii, ca asa le numesc eu, yummy! Si gata cu regimul!
Dar hai sa fim copii, sa ne bucuram de copiii nostri si sa ne copilarim din cand in cand, fie si cu aceste clatite, care arata grozav, peste care putem “tranti” , vorba ta, si niste capsuni! O zi excelenta!
Gata regimul!
La clătite înainte! 
O zi faină și ție Mirela dragă.
Mai, mosulet… tu ar trebui sa scrii o carte de bucate, nu doar sa scrii pe blog… cred ca ai avea mare succes cu ea!
Da, tare bune clatitele.. mai ales cu ciocolata sa fie..
Nu e rea ideea.
Daaaa, foarte bune și cu cioco!
Copilaria e o stare de spirit, iar clatitele tale arata senzational, Napocel.
Mi-as dori sa pot intorce timpul inapoi sa am voie sa gust una. 
Acum pap ricotta cu conopida… 
Multuuuu’ Niceo! >:D<
Ohohooo, ricotta cu conopida! Poftic buuuun! Noah, de stiam mai repede te rugam sa tragi cateva pozici cu ricotta.
Eh ce-ar mai prinde bine la stomăcel!
+ un Ursus 
Ohooo! Ursus! În locul fabricii de bere, se amenajează o berărie cochetă Ursus cu bere nefiltrată și spații pentru concerte. Abia aștept!
Abia aştept să am şi eu o zi liberă în care să fac clătite – mi-ai stârnit pofta! Copiii mei le adoră. Uneori, se alintă şi le “îmbracă” singurei, cu dulceaţă, halva sau miere…
))
Când ai copii alături, eşti, măcar un pic, în mintea lor. Mai ales când ai de făcut teme pentru acasă…
Ce bine e că suntem în vacanţă!!!
Felicitări pentru postare şi… pentru provocarea poftei!
P.S. Napocel, în cazul în care scrii cartea cu reţete culinare, anunţă-ne şi pe noi, cei de la Chişinău…
Multumesc foarte frumos Tatiana penru aprecieri >:D< Te astept cu drag si in site-ul Clipe de Cluj!
iamiii vreau si eu ,,, o sa vin sa imi faci si mie
Am sa-ti prepar cu cea mai mare placere! >:D<
“..căpșuni, smântână ca mine, curmale și chiar boabe de piper să experimentăm ca-n copilărie!” – suna intrigant si pentru ani buni dupa…
Asa este
Asa ca: ia sa experimentam din nou! 
Eu cum sunt la dietă, pot să-mi pierd şi cunoştinţa când mă uit prin blogul tău =))
Bine-ai poposit pe aici Nidaime!. Ei și tu, nu te-ncorseta prea tare-n dietă.
Si eu vreau! Dar…fara smantana
Oki! Făr’de smântânică!